Mult mai presus de nori, înspre ai păcii zori,
mă poartă ca o stea dragostea Ta
În zborul liniștit, spre-albastrul infinit,
mă face fericit dragostea Ta
Divină dragoste, izvor din Dumnezeu,
vreau cât glas voi avea să-ți cânt mereu
Divină dragoste, izvor din Dumnezeu,
vreau cât glas voi avea să-ți cânt mereu
Când trec prin încercări, necazuri sau dureri,
eu simt de partea mea dragostea Ta
Nicicând nu m-ai lăsat, de mână m-ai purtat,
nicicând nu voi uita dragostea Ta
Divină dragoste, tu dai vieții rost,
în încercări mi-ai fost scut și-adăpost
Căldura unui jar, cerești comori de har,
le are-ascunse-n ea dragostea Ta
Necazuri de-ar veni, nu mă vor despărți
de tot ce poate fi dragostea Ta
Divină dragoste, duh de viață sfânt,
prin tine sunt ce sunt, pe-acest pământ
Mă-nvață să iubesc, pe semeni să-i cinstesc,
mă-nvață a ierta dragostea Ta
Să mă păstrez curat, în lumea de păcat,
mă-nvață a răbda dragostea Ta
Divină dragoste, la tine când privesc
pot să mă-umilesc și să iubesc